• Cum se exercită acțiunea civilă în procesul penal?

Acțiunea civilă se exercită în procesul penal în urma constituirii persoanei vătămate ca parte civilă împotriva inculpatului sau în ipoteza în care este exercitată de către procuror.

Făcând o paralelă cu noțiunile din materia acțiunii penale, apreciem că instituția constituirii de parte civilă în procesul penal corespunde celei de punere în mișcare a acțiunii penale, aflându-ne astfel în situația unei puneri în mișcare a acțiunii civile. Astfel, deși punerea în mișcare a acțiunii civile poate avea loc și în faza de urmărire penală, exercitarea acesteia are loc numai în fața instanței de judecată.

 

  • Care sunt condițiile privind exercitarea acțiunii civile în procesul penal?

Pentru exercitarea acțiunii civile în procesul penal trebuie îndeplinite următoarele condiții:

  1. Să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal sau procurorul să fi exercitat în mod legal acțiunea civilă în numele persoanei prejudiciate;
  2. Să se fi comis o faptă ilicită;
  3. Fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral;
  4. Să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul produs;
  5. Să existe vinovăția civilă a făptuitorului

Prima condiție: să existe o constituire legală de parte civilă în procesul penal sau procurorul să fi exercitat în mod legal acțiunea civilă în numele persoanei prejudiciate

  • Se va respinge ca inadmisibilă cererea de constituire ca parte civilă, iar nu acțiunea civilă atunci când:
  1. Nu sunt îndeplinite cerințele referitoare la termenul de formulare, calitatea procesuală activă sau pasivă ori conținutul cererii de constituire ca parte civilă;
  2. Prin acțiunea civilă nu se solicită repararea unui prejudiciu rezultat din comiterea faptei pentru care a fost formulată acțiunea penală
  3. În ipoteza subrogației convenționale consimțite de creditor când persoana vătămată a transmis pe cale convențională (oneros sau gratuit) dreptul la repararea prejudiciului unei alte persoane, înainte de constituirea ca parte civilă, iar solvensul vrea să participe în procesul penal ca parte civilă;
  4. În cazurile în care există deja un titlu executoriu care permite repararea pagubei.

A doua condiție: să se fi comis o faptă ilicită

  • Fapta ilicită poate consta într-o acțiune sau într-o inacțiune;
  • Inculpatul poate fi obligat la plata daunelor materiale sau morale chiar dacă fapta ilicită nu este tipică subiectiv, respectiv când se reține incidența unor cauze de neimputabilitate.

  A treia condiție: fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral

  • Partea civilă trebuie să probeze că infracțiunea a produs un prejudiciu ei, bunurilor ori drepturilor și intereselor sale legitime.
  • Se va avea în vedere numai prejudiciul produs prin infracțiunea care face obiectul acțiunii penale.
  • Prejudiciul trebuie să fie cert, adică existența sa să fie sigură și să existe posibilitatea evaluării sale.
  • Prejudiciul poate fi actual sau viitor. Nu poate fi solicitată repararea prejudiciului viitor eventual, deoarece acesta nu are caracter cert.
  • Este necesar ca prejudiciul să nu fi fost deja reparat!
  • Sarcina probei existenței prejudiciului și a întinderii acestuia aparține părții civile sau procurorului.

A patra condiție: să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul produs

Fără existența acestei legături, persoana care a săvârșit fapta n-ar putea fi obligată la despăgubiri, lipsind temeiul tragerii la răspundere juridică a acelei persoane.

A cincea condiție: să existe vinovăția civilă a făptuitorului

 

  • Fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu poate fi săvârșită cu intenție sau din culpă, caz în care infractorul va răspunde civil pentru culpa cea mai ușoară în producerea prejudiciului potrivit 1357 alin.(2) Cod Civil.
  • Criteriile pentru aprecierea vinovăției civile:
  1. împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei;
  2. faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi.
  • Autorul faptei va fi ținut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit și ea cu vinovăție la cauzarea ori la mărimea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă. Nu poate fi obligat la repararea integrală a pagubei inculpatul care nu are o culpă exclusivă în producerea prejudiciului, la acesta contribuind și victima iresponsabilă, lipsită de discernământ, în acest caz, despăgubirile ce se cuvin victimei se acordă proporțional cu gradul de vinovăție a inculpatului în producerea pagubei.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta la sediul cabinetului nostru de avocatură din Sibiu, str. Spartacus, nr. 13A, jud. Sibiu, prin telefon la numărul: 0720.291.919 sau prin e-mail la adresa: [email protected]

Nartea - 2020