Masuri de protectie a angajatilor in contextul amenintatii coronavirus (Covid 19)

Noul coronavirus declanșat în decembrie 2019 din provincia Wuhan, China, s-a răspândit fulminant la nivel global în ultimele luni, și, în ultimele săptămâni, a afectat puternic țările europene, inclusiv România.

În acest context, îngrijorările companiilor ai căror angajați obișnuiesc să călătorească în străinătate nu au întârziat să apară.

Pe plan local, legislația muncii și a sănătății și securității în muncă cuprinde o serie de reguli pe care angajatorii le pot aplica pentru a preveni răspândirea epidemiilor (aplicabile, deci, și în cazul virusului COVID-19) și pentru a limita efectele negative în rândul organizației. Suplimentar, miercuri, 26 februarie 2020, Ministrul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 313/26.02.2020 privind instituirea măsurii de carantină a persoanelor cu risc de infectare cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.

Instituirea măsurilor de carantină și autoizolare
Carantina se instituie pentru o perioadă de timp de 14 zile pentru persoanele care nu prezintă simptome, dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (aceste zone sunt actualizate în timp real pe web-site-ul Ministerului Sănătății).

Persoanele care se întorc din zone afectate de COVID-19, altele decât zonele cu transmitere comunitară extinsă, se vor autoizola la domiciliu 14 zile, timp în care vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie. Măsura se va aplica şi membrilor lor de familie. Măsura se impune și față de persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă, care au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus, precum și membrilor de familie ai persoanelor care se încadrează în una dintre aceste situații.

 

Suspendarea contractelor de munca
Potrivit Codului muncii, dispunerea carantinei este o cauză de suspendare de drept a contractului individual de muncă, fapt ce presupune că angajații nu mai prestează munca și nu vor încasa drepturile salariale. Aceștia vor beneficia, în schimb, de indemnizația descrisă doua alineata mai jos.
Deși autoizolarea nu este reglementată expres drept cauză de suspendare, Ministerul Sănătății informează că persoanele angajate, beneficiază, la ieșirea din autoizolare, de concediu medical, care ar urma să fie eliberat de către medicul de familie, în baza certificatului Direcției de Sănătate Publică, nemaifiind nevoie de adeverință de la angajator. Așadar, și această cauză va atrage suspendarea contractului de muncă. Intrebati eventual pentru fiecare situatie in parte sau pentru intreaga organizatie expres la autoritati.

Concediul medical și indemnizația aplicabilă
Potrivit legii, persoanele afectate de măsurile de carantină beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru carantină . Acestea se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. Certificatele de concediu medical pentru carantină pot fi eliberate pentru o perioadă mai mare de 10 zile (i.e., limita aplicabilă concediilor pentru incapacitate temporară de muncă). În plus, durata concediului medical pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.

În ce priveşte indemnizaţia pentru carantină, cuantumul brut lunar al acesteia reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Situații atipice: Cum le gestionăm
Ce se întâmplă însă cu acei angajați care nu par să se încadreze în situațiile care impun autoizolarea sau instituirea carantinei?

În condițiile în care gradul de alertă internațională privind noul coronavirus a fost recent ridicat de Organizația Mondială a Sănătății la nivel maxim, situația globală creează premisele unei justificări legitime pentru ca angajatorii să poată implementa imediat orice măsuri se impun pentru protejarea sănătății și securității în muncă a angajaților lor. Suplimentar Presedintele Claus Iohannis a decretat stare de urgenta cee ace va duce la limitary drastice inclusive de drepturi de deplasare si de acces la anumite servicii ale statului in afara unor reguli foarte stricte.

În funcție de particularitățile fiecărei organizații și de interesele angajaților lor, angajatorii pot apela la una dintre următoarele măsuri prevăzute de legislația muncii:

angajații pot presta activitate de la domiciliu (e.g. telemuncă, dacă există un act adițional încheiat în acest scop); (recomandam luarea acordului angajatilor pentru toate masurile luate in ceea ce priveste timpul, locul de munca etc. explicand motivul si perioada pentru care se va aplica initial).

angajații pot beneficia de mecanismul compensării în avans a orelor suplimentare, prin acordarea de zile libere (din care să fie compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni);

angajații pot fi trimiși în șomaj tehnic, pe baza unei fundamentări tehnico-economice care să justifice reducerea/ întreruperea temporară a activității, și cu plata unei indemnizații egale cu 75% din salariul de bază;

părțile pot agrea ca angajații să beneficieze în această perioadă de concediu fără plată;

angajatorul ar putea programa, cu consultarea angajaților, efectuarea zilelor restante de concediu în perioada de 14 zile.

O altă măsură de interes poate viza programarea unor controale medicale frecvente în perioada următoare, în colaborare cu furnizorul de servicii de medicina muncii și cu consultarea reprezentanților angajaților. Spre exemplu, legislația specială prevede că efectuarea examenului periodic are ca scop, între altele, chiar depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de munca.

În plus, gradul de responsabilizare din partea angajaților ar trebui să fie și el unul proporțional cu seriozitatea acestei amenințări, mai ales că nesocotirea măsurilor ce privesc prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase poate reprezenta infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, care se pedepsește inclusiv cu închisoarea, chiar săvârșită din culpă (sunt deja celebre cazuri de persoane cercetate penal pentru neaplicarea măsurilor de autoizolare la domiciliu).

Pentru orice alte neclaritati cu privire la legislatia aplicabila si eventuale modificari legislative de ultima or ava stam cu placere la dispozitie. www.nartea.ro

In continuare vedeti recomandarile oficiale ale Ministerului Muncii:

Recomandările Ministerului Muncii și Protecției Sociale în scopul prevenirii răspândirii infectării cu coronavirus

În contextul apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) face o serie de recomandări care pot fi aplicate în scopul asigurării securității și sănătății lucrătorilor, dar și pentru sprijinirea angajatorilor în derularea activităților curente. Aceste măsuri sunt necesare în scop preventiv, dar și pentru clarificarea situațiilor noi în care angajatorii și angajații se pot afla din punct de vedere al relațiilor de muncă, ca urmare a măsurilor de urgență impuse de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

MMPS recomandă 3 măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă în contextul suspendării cursurilor școlare în unitățile de învățământ, fapt care poate genera necesitatea ca unul dintre părinți să rămână la domiciliu pentru supravegherea copilului minor, dar și în cazul în care se consideră că prezența lucrătorilor la locul de muncă ar putea constitui un risc:

  1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea duratei maxime legale a timpului de muncă.
  2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

– faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
– perioada în care se aplică această măsură;
– programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
– obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

  1. Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/ 2018 privind reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Actul adițional va conține următoarele:

– precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
– perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de munca organizat de angajator;
– locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
– programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
– modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
– responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
– obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
– obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției – datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
– condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

În ceea ce privește personalul contractual din instituțiile publice, vor fi aplicabile prevederile Codului Muncii, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din OUG 57/2019 privind Codul administrative, conform cărora “Prezentul cod se completează cu Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum si cu alte reglementari de drept comun aplicabile în materie” și art. 538 alin. (2) din același act normativ.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră, contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50 lit.c) și f) din Codul Muncii.

MMPS solicită angajatorilor, dar și salariaților să dea dovadă de flexibilitate și de deschidere în ceea ce privește stabilirea unor programe de lucru individualizate și în vederea menținerii unor relații de muncă normale și corecte.

MMPS apreciază că, în măsura în care nu există un indiciu clar privind infectarea la locul de muncă, activitatea trebuie să se desfășoare în condiții normale, cu  asigurarea tuturor condițiilor de igienă și de protecție a salariaților.

MMPS analizează și posibilitatea de a acorda zile libere sau concedii, în situația în care lucrurile vor evolua în sens negativ.

Măsuri preventive de securitate și sănătate în muncă pentru angajatori:

– Efectuarea unei analize la nivelul fiecărui angajator în vederea prioritizării serviciilor esențiale sau relevante de cele neesențiale, cu respectarea drepturilor la securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor;

– Asigurarea de către angajator a securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă în condițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și dispunerea măsurilor necesare pentru:

– asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
– prevenirea riscurilor profesionale;
– informarea şi instruirea lucrătorilor;
– acordarea echipamentului de protecție (măști, mănuși de protecție etc.).

–  Determinarea naturii și nivelului de risc pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la COVID-19 și stabilirea următoarelor măsuri:

– limitarea expunerii;
– elaborarea unui plan de măsuri, întocmit în baza recomandărilor medicului de medicina muncii cu care are contract;
– anunțarea imediată a Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.

– Utilizarea e-mailului și a teleconferințelor pentru a reduce contactele fizice și deplasările în interes de serviciu dacă acestea nu sunt necesare în mod imperativ;

– Întocmirea unui plan de asigurare a continuității activității în situația în care un număr semnificativ de lucrători nu ar putea sa își desfășoare activitatea la locul de muncă organizat de către angajator. Următoarele măsuri ar putea fi luate: identificarea acelor locuri de muncă pentru care trebuie asigurată continuitatea, identificarea acelor lucrători cu calificări/competențe care le dau posibilitatea să fie mutați de la un loc de muncă la altul astfel încât să se asigure continuitatea activității, identificarea lucrătorilor care au infrastructura IT necesară de a lucra de acasă;

– Aplicarea procedurilor stabilite la nivel național de către Ministerul Sănătății în cazul în care lucrătorul prezintă simptome asociate infecțiilor respiratorii la locul de muncă;

– Suspendarea programului de audiențe la nivelul instituțiilor publice și introducerea de măsuri alternative, de tipul transmiterii solicitărilor prin telefon și email (numerele de telefon și adresele de email vor fi afișate pe pagina de internet și la sediul fiecărei instituții);

– Diminuarea pe cât posibil a timpului de așteptare în cadrul programului de lucru cu publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitărilor prin email;

– În situațiile în care este necesară prezența fizică a solicitantului la sediul instituției, se va avea în vedere menținerea distanței de cel puțin 1 metru față de celelalte persoane din incintă;

– În cazul unui lucrător confirmat cu COVID – 19, angajatorul are obligația să informeze Direcția de Sănătate Publică pe raza căreia își desfășoară activitatea, în vederea demarării procedurilor pentru efectuarea anchetei epidemiologice. De asemenea, angajatorul are obligația să informeze lucrătorii cu privire la procedura de acordare a concediului medical în caz de carantină și izolare la domiciliu.

 

SANATATE !

Nartea - 2020