Care sunt pasii de urmat pentru a alege medierea

A. Alegerea medierii înainte de a porni un proces

Pașii de urmat sunt:

1.      Alegerea mediatorului

  • Mediatorii autorizați sunt înscriși în Tabloul mediatorilor, care este publicat în Monitorul Oficial și reactualizat cel puțin odată pe an;
  • Tabloul mediatorilor poate fi accesat pe site-ul Consiliului de Mediere de la instanțelede judecată, fiind afișat la sediul Consiliului de Mediere și la sediile instanțelor;
  • În Tabloul mediatorilor se regăsesc datele de contact necesare pentru a solicita serviciul unui mediator: numele, locul unde își desfășoară activitatea, număr de telefon și / sau adresa de e-mail;
  • Persoanele aflate în conflict pot alege, de comun acord, mediatorul. În cazul în care apelarea la mediator s-a făcut de către u dintre părți, cealaltă va fi invitată de către mediator la mediere. Partea invitată are posibilitatea de a accepta sau refuza inițiativa la mediere, medierea fiind o procedură care se bazează pe principiul participării voluntare;

2.      Desfășurarea medierii

  • Părțile sunt informate, în mod gratuit, despre procedura de mediere și avantajele specifice acesteia în cazul lor;
  • În cazul în care sunt de acord să încerce medierea, se va încheia contractul de mediere, prin care se stabilesc, de comun acord, aspectele necesare desfășurării medierii, inclusiv onorariul mediatorului;
  • La mediere participă numai persoanele implicate în conflict! La solicitarea sau cu acordul lor, părțile pot fi sistate la mediere de avocați, pot fi invitați experți, specialișticare să ajute cu informații utile la soluționarea conflictului sau pot participa și alte persoane ( de ex. din familie), numai cu acceptul părților;
  • Niciu dintre persoanele care au participat la procedura medierii NU poate folosi ulterior ca probe în cadrul unui proces, susținerile făcute în timpul medierii;

3.      Închiderea procedurii de mediere

Se realizează în toate cazurile prin semnarea unui PROCES –VERBAL de încheiere a medierii, semnat de persoanele aflate în conflict și de mediator.

Medierea se poate închide  prin următoaree modalități:

  • Încheierea unei înțelegeri între părți, sau
  • Constatarea că părțile nu au ajuns la o înțelegere, sau
  • Denunțarea contractului de mediere de către o persoană care nu mai dorește continuarea procedurii de mediere.

4.      Încheierea acordului de mediere

Se realizează în situația în care s-a ajuns la o soluție cu care sunt de acord persoanele aflate în conflict, iar modalitățile în care se realizează sunt următoatele:

  • Acord verbal, pe care persoanele îl respectă de bunăvoie;
  • Acord scris, care să conțină în parte sau în întregime, înțelegerea la care s-a ajuns;

Important ! – Acordul de mediere ca înscris, poate fi autentificat la notar sau încuviințat de instanță;

În anumite cazuri, este necesară încuviințarea de către instanță a acordului de mediere: de ex. desfacerea căsătoriei, succesiuni sau partaje în cazul moștenirilor sau a altor neînțelegeri care vizează terenuri, construcții, locuințe etc.;

Dacă persoanele care au încheiat un acord de mediere scris doresc sau e necesar să solicite ca acesta să fie încuviințat de către instanță, ele vor sem o cerere adresată instanței competente, prin care cer încuviințarea acordului de mediere pe care îl atașează, în original, cererii formulate.

Instanța competentă să soluționeze încuviințarea acordului de mediere este cea care are competența să soluționeze litigiul dintre părți.

B. Alegerea medierii după ce s-a pornit un proces

Medierea este o cale la care se poate apela în orice fază a unui proces, inclusiv în căile de atac: apel sau recurs și chiar în faza executării silite.

Alegerea acestei proceduri se poate realiza:

  • La cererea uneia sau a tuturor părților din cauza care se judecă;
  • La recomandarea făcută de judecătorul care o judecă în procesl pornit;

Art. 6 din Legea 192/2006 prevede că ” Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilități și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele.”

Alegerea mediatorului și procedura de mediere se desfășoară în condițiile arătate la lit. A din prezentul anunț.

IMPORTANT :

Dacă părțile din cauza aflată în stare de judecată nu ajung să încheie un acord sau acordul se încheie doar cu privire la unele aspecte, judecata continuă pțnă la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile. În acest caz, la dosarul cauzei se depune procesul-verbal în care se consemnează rezultatul procedurii de mediere.

Răspunderea mediatorului

 

În cazul în care mediatorul încalcă obligațiile prevăzute de lege, normele prevăzute e Regulamentul de organizare și funcționare sau de Codul de etică și deontologie profesională, acesta poate să răspundă:

  • Disciplinar
  • Material 
  • Penal
  • Răspunderea disciplinară intervine pentru abaterile prevăzute în lege și regulament, astfel:– Încălcarea obligației de confidențialitate și neutralitate;- Refuzul de a restitui înscrisurile încredințate de persoane;
    – Reprezentarea sau asistarea uneia dintre părți într-o procedură judiciară sau arbitrală avțnd ca obiect conflictul supus medierii;
    – Săvârșirea oricărei alte fapte care aduc atingere probității profesionale;

Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris și sub semnătură, în legătură cu săvțrșirea, de către un mediator autorizat a vreunei abateri disciplinare.

Consiliul de Mediere este organismul autonom, de interes public, care are competență în întreaga răspundere disciplinară a mediatorilor, conform prevederilor art. 40 și 41 din Legea nr. 192/2006, cu modificările ulterioare și pe site-ul Consiliului de mediere (www.cmediere.ro).

Sediul Consiliului Mediere este situat în București, Piața Sfântului Ștefan, nr.7, sector 2.

  • Răspunderea penală

În cazuile  în care încălcarea prevederilor  legale de către mediator  îmbracă forma unei infracțiuni, poate fi angajată răspunderea penală a acestuia, în condiițiile legislației penale.

DIRECTIVA 2008/52/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI CONSILIULUI prevede că:

„Medierea poate asigura o soluționare extrajudiciară eficientă din perspectiva costurilor și rapidă a litigiilor în materie civilă și comercială prin intermediul unor proceduri  adaptate nevoilor părților. Este mai probabil ca acordurile rezultate din mediere să fie respectate voluntar și să mențină  o relație amiabilă și durabilă între părți.”

„Medierea nu ar trebui considerată o soluție inferioară procedurii judiciare din cauza faptului că respectarea acordurilor rezultate în urma medierii r depinde de bunăvoința părților”

Nartea - 2020