Ce este AI Act – regulamentul UE privind inteligența artificială?

Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut drept AI Act, reprezintă primul cadru legislativ cuprinzător la nivel mondial care guvernează utilizarea AI în întreaga Uniune Europeană. A intrat în vigoare la 1 august 2024, iar aplicarea lui va fi graduală – între 6 și 36 de luni, în funcție de categoria de risc a sistemului IA.

Scopul principal

– Asigurarea unei AI sigure, transparente și centrate pe factorul uman.
– Respectarea drepturilor fundamentale și protejarea cetățenilor UE.
– Creșterea încrederii și responsabilizării în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor AI.

Cum clasifică AI Act sistemele de inteligență artificială?

Regulamentul stabilește patru categorii de risc, plus o categorie pentru modelele generale:
1. Risc inacceptabil – sisteme interzise (ex: recunoaștere facială în timp real, scor social, manipulare subliminală).
2. Risc ridicat – sisteme folosite în sănătate, educație, infrastructură critică, recrutare, etc. → supuse cerințelor stricte de securitate, transparență și supraveghere umană.
3. Risc limitat – sisteme cu cerințe de transparență minimă.
4. Risc minim – fără reglementări speciale.
5. Generative AI (GPAI) – modele precum ChatGPT → cerințe privind documentația tehnică, transparență și gestionarea drepturilor de autor.

Ce obligații au companiile din România?

Societățile românești care dezvoltă, distribuie sau utilizează AI trebuie să:

– Clasifice sistemele AI folosite în funcție de nivelul de risc.
– Documenteze procesul de proiectare și evaluare a riscurilor.
– Pentru sistemele cu risc ridicat: asigură transparență, securitate cibernetică, supraveghere umană, management al calității și declarație de conformitate UE.
– Angajatori care utilizează AI (ex: în recrutare) → obligații speciale: supraveghere calificată, log-uri, informarea angajaților, evaluarea impactului asupra datelor.
– Respectă complementaritatea cu GDPR – AI Act nu înlocuiește, ci completează regulile privind protecția datelor personale.
– Pregătesc audituri interne, traininguri și proceduri de conformitate.
– Adoptă practici proactive, inclusiv Coduri de bune practici voluntare.

Sancțiuni posibile

Nerespectarea reglementărilor poate atrage:
– Până la 7% din cifra de afaceri globală sau 35 milioane EUR pentru AI interzis.
– Până la 3% pentru alte încălcări.
– Până la 1,5% pentru furnizarea de informații incorecte.
– În anumite cazuri: amenzi de 40 milioane EUR sau restricții suplimentare.

Cum pot companiile să se pregătească eficient?

1. Audit intern – identificarea tuturor sistemelor AI și rolurilor (furnizor, distribuitor, utilizator).
2. Evaluarea riscurilor – încadrarea fiecărui sistem.
3. Documentare completă – proiectare, surse de date, loguri, planuri de monitorizare.
4. Formare și instruire – echipele AI și managementul trebuie să înțeleagă obligațiile.
5. Consultanță specializată – avocați în drept tech și experți în AI pentru conformitate.
6. Aliniere proactivă – implementarea practicilor standard UE înainte de termene.

Concluzie – de ce AI Act contează pentru România?

AI Act stabilește un nou standard global de reglementare – comparabil cu GDPR, dar pentru algoritmi și inteligență artificială. Pentru companii, nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate de a construi încredere prin utilizarea responsabilă a AI.