Într-un ecosistem financiar tot mai digitalizat, moneda electronică reprezintă o componentă esențială a infrastructurii moderne de plăți. Reglementarea acesteia este vitală pentru protejarea consumatorilor, asigurarea stabilității financiare și prevenirea riscurilor legate de spălarea de bani sau finanțarea terorismului.

CE SUNT BANII ELECTRONICI?

Potrivit legii, moneda electronică reprezintă o valoare monetară stocată electronic, emisă în schimbul fondurilor primite, care este acceptată ca mijloc de plată de către alte persoane decât emitentul. Moneda electronică are un emitent reglementat și supravegheat, fiind considerată un instrument de plată legal recunoscut, spre deosebire de criptomonede care nu au un emitent central, deși tehnologiile pot fi similare.

CONTEXTUL REGLEMENTĂRII

În România, cadrul legal aplicabil activității de emitere de monedă electronică este stabilit prin:

-Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică,

-Regulamentul nr. 5/2019 al Băncii Naționale a României privind instituțiile emitente de monedă electronică.

Aceste acte normative transpun în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2009/110 privind accesul la activitatea instituțiilor emitente de monedă electronică.

La nivel european, activitatea de emitere de monedă electronică este reglementată prin Regulamentul (UE) 2023/1114 privind criptoactivele (MiCA), care extinde reglementarea asupra activelor digitale.

CINE POATE EMITE MONEDĂ ELECTRONICĂ?

Conform legislației, pot emite monedă electronică:

a) instituţiile de credit, în sensul art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, care desfășoară activitate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului;

b) instituţiile emitente de monedă electronică, în înţelesul art. 4 alin. (1) lit. e);

c) furnizori de servicii poştale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil;

d) Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţionează în calitate de autorităţi monetare sau în altă calitate ce implică exerciţiul autorităţii publice;

e) statele membre şi autorităţile lor regionale ori locale, atunci când acestea acţionează în calitatea lor de autorităţi publice.

CERINȚE MINIME PENTRU EMITEREA MONEDEI ELECTRONICE

Procesul de autorizare impune cerințe stricte privind capitalul social minim, managementul și fondurile proprii, iar documentația trebuie depusă la BNR pentru evaluare.

Orice entitate care intenţionează să emită monedă electronică pe teritoriul României în calitate de instituție emitentă de monedă electronică trebuie să dispună de o autorizaţie, înainte de începerea acestei activităţi.

Banca Naţională a României poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990, care are sediul real pe teritoriul României și care emite cel puțin o parte din moneda electronică pe teritoriul României.

Banca Naţională a României acordă autorizaţie unei persoane juridice române doar dacă, din informaţiile şi documentele care însoţesc cererea rezultă respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de reglementările date în aplicarea acestuia şi evaluarea proiectului prezentat este favorabilă.  

Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului iniţial de cel puţin echivalentul în lei a 350.000 euro.

Instituțiile emitente de monedă electronică persoane juridice trebuie să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională sau o altă garanție comparabilă care să acopere, pentru toate teritoriile în care își oferă serviciile, răspunderea pentru operațiunile de plată neautorizate, pentru neexecutarea, executarea defectuoasă ori cu întârziere a operațiunilor de plată sau, pentru neutilizarea autentificării stricte a clienților.

IMPORTANȚA PRACTICĂ PENTRU EMITENT ȘI UTILIZATOR

Pentru emitent, importanța practică rezidă în faptul că trebuie să îndeplinească condiții prudențiale, să obțină autorizație, să respecte raportarea și transparența.

Pentru utilizator, importanța practică rezidă în faptul că există un cadru legal care urmărește protecția intereselor și stabilitatea instituțiilor care emit monedă electronică.

Este important ca utilizatorul să verifice dacă instituția este autorizată să emită monedă electronică, conform legii/regulamentului.

Adoptarea Regulamentului (UE) 2023/1114 privind criptoactivele (MiCA)  va aduce noi provocări pentru emitenții de monedă electronică, întrucât se stabilește un cadru unitar pentru activele digitale, inclusiv pentru așa-numitele ,,e-money tokens”.

Astfel, este de așteptat ca instituțiile emitente să fie nevoite să se conformeze unui set extins de cerințe de transparență, guvernanță și protecție a consumatorului.

În concluzie, Regulamentul privind banii electronici este un pilon al ecosistemului digital financiar din România.

Într-un domeniu unde tehnologia și legea evoluează rapid, consultanța juridică specializată devine esențială pentru a asigura succesul și conformitatea oricărui proiect fintech, întrucât neconformarea poate atrage sancțiuni administrative, retragerea autorizației sau chiar răspunderea penală în cazuri grave.

Cum se obțin autorizațiile, care sunt procedurile de conformitate și raportare, care este raportul dintre legislația națională și cea europeană, precum și multe alte informații esențiale despre domeniul financiar și fintech, vă pot fi oferite la cabinetul nostru de avocatură.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta la sediul cabinetului nostru de avocatură din Sibiu, str. Spartacus, nr. 13A, jud. Sibiu, prin telefon la numărul: 0720.291.919 sau prin e-mail la adresa:[email protected].

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

Nartea - 2020