În data de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale legal învestit a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: (3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: […] d) o măsură educativă.”

  •  În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile amintite sunt constituţionale în măsura în care se referă doar la măsurile educative neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate contravin principiului statului de drept – consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constituție – în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, întrucât obligă instanţa ca, la momentul soluţionării acţiunii penale în fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv chiar şi atunci când pronunţă o măsură educativă privativă de libertate.

În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penalăPunerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

  •  În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. Totodată, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Deciziile sunt definitive, general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru mai multe detalii, aşteptăm să ne scrieţi la adresa: [email protected] urmând ca specialiştii noştri să  vă răspundă  în cel mai scurt timp!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*