Răspunderea disciplinară a salaraților
Sediul materiei: art.39, art. 247-252 Codul muncii
Disciplina muncii este o condiție obiectivă, necesară și indispensabilă desfășurării activității fiecărui angajator.
Conform raportului de subordonare față de angajator, salariatul trebuie să respecte nu numai obligațiile generale de muncă prevăzute de actele normative, contractul colectiv de muncă și contractul individual de muncă, dar și măsurile date de angajator prin decizii, ordine scrise sau verbale în exercitarea atribuțiilor de coordonare, îndrumare și control. Fiind o obligație generală, ea nu comportă niciun fel de excepție, revenind fiecărui angajat.
Codul muncii scoate în evidență importanța obligației salariatului de a respecta disciplina muncii, enunțând în mod expres acest lucru în art. 39 alin. (2) lit. b). Acest temei juridic rezumă totalitatea îndatoririlor de serviciu asumate de salariați, prin încheierea contractului individual de muncă. Această obligație a salariatului este corelativă dreptului angajatorului de a aplica sancțiuni disciplinare ori de câte ori constată că salariații săvârșesc abateri disciplinare.
În continuare vom prezenta situațiile în care poate fi atrasă răspunderea disciplinară a angajaților, dar și sancțiunile ce pot fi aplicate unui angajat care săvârșește o abatere disciplinară.
Trebuie menționat că prezența unui avocat, specialist în dreptul muncii, este extrem de utilă, pentru a garanta aplicarea justă a sancțiunilor disciplinare și pentru a se evita orice abuz la care ar putea fi supus salariatul în cadrul procesului de sancționare.
Este foarte important de reținut că abaterea disciplinară, pentru a fi reținută, trebuie să aibă natura unei fapte săvârșite în legătură cu munca, astfel că un salariat nu va putea fi sancționat pentru comiterea unei fapte care nu are legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.
De asemenea, abaterea discplinară nu trebuie să constea neapărat într-o acțiune, acesta poate realiza o faptă de abatere disciplinară și printr-o omisiune, inacțiune, dar aceasta trebuie să fie săvârșită cu vinovăție, iar în urma comiterii acestei abateri, să existe un rezultat dăunător și legătură de cauzalitate între faptă și rezultat.
În cazul în care toate aceste condiții sunt îndeplinite, angajatorul poate dispune următoarele sancțiuni:
• avertismentul scris;
• retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
• reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
• reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
• desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Aceste sancțiuni sunt enumerate cu titlu limitativ, astfel angajatorul trebuie să se rezume la aceste sancțiuni și să aleagă dintre acestea în funcție de gravitatea abaterii. Alte sancțiuni, spre exemplu amenzile disciplinare, sunt strict interzise.
Sancționarea disciplinară se face potrivit unor reguli procedurale, care au drept scop asigurarea eficienței combaterii actelor și faptelor dăunătoare activității angajatorului, dar și de a garanta stabilirea exactă a faptelor și de a asigura dreptul la apărare al salariaților.
Pentru mai multe informații despre răspunderea disciplinară, vă invităm să ne contactați echipa de experți în dreptul muncii la numărul expus pe pagina principală.